The Tied-Up Balloon/Balonul captiv

(original: Privarzaniyat balon), 1967

VO: bulgară (original)

SUB: RO, EN

Genul: fantezie, comedie

Durata: 98’

Sinopsis: În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un balon de baraj se desprinde din Ploiești, traversează Dunărea și se oprește deasupra unui sat de munte din Bulgaria. Fascinați de libertatea lui și temători privindu-i originea, sătenii se înarmează până în dinți și se chinuie să-l doboare.

Regia: Binka Jeliazkova

Scenariul: Iordan Radicicov

Imaginea: Emil Vaghenștain

Festivaluri: Festivalul Internațional de Film de la Berlin (1989), Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (1990), Festivalul Internațional de Film de la Salonic (2021), Festival La Rochelle Cinéma (2022)

Regimul autoritar din The Tied-Up Balloon (1967) e mult mai evaziv – el n-are un nume. Dar, dacă nu se vede, se simte; se-aude în limbajul de lemn al anunțurilor de la radio și-al retoricii alarmiste care vorbește despre inamici ai statului. Acest al treilea film al lui Jeliazkova se articulează ca o parabolă satirică, urmărind reacțiile și temerile generate de prezența unui dirijabil ancorat de nicăieri într-un sat. Acest obiect zburător neidentificat, cu propria mentalitate și cu propriul monolog de entitate fantastică, generează fantasme donquijotești, dar și discuții extinse despre cultura supravegherii și controlul statal (să ne permitem să remarcăm că în plin Război Rece). Jeliazkova folosește aici o tușă care tinde mai spre clasicism, împăcând totuși umorul balcanic al unei comedii vulgare – ireverentă, dar și a vulgului – cu un realism magic deopotrivă oniric și tăios, ca formă de rezistență în fața absurdului. (Dora Leu)

Lásd további részleteket

Retrospectivă Binka Jeliazkova: Ideal și deziluzie, râs și plâns

Deși fostă partizană comunistă de dinainte de venirea la putere a partidului, Binka Jeliazkova nu s-a aflat niciodată în grațiile regimului socialist bulgar, așa cum te-ai aștepta de la o regizoare care s-a împotrivit la fiecare pas pretențiilor cuminți, nonconflictuale și utopice ale doctrinei estetice socialiste. Ce-a interesat-o, în schimb, au fost mai degrabă dubiul, disperarea și deziluzia – valori deloc dezirabile în termenii aspirațiilor cincinalist-luminoase ale programului de stat, dar profund umane.

În ciuda unui talent fervent și a unei aprecieri festivaliere puțin obișnuite pentru un cineast provenit de după Cortina de Fier, cariera sa a fost intens marcată de luptă, cenzură și interdicții, mai multe dintre filmele sale fiind rapid retrase și nemaivăzând lumina zilei până în 1989. În 1967, The Tied-Up Balloon (Balonul captiv; original: Privarzaniyat balon) era retras de către guvern de la Festivalul de Film de la Veneția, deși filmul a persistat drept ceea ce mulți consideră nu numai capodopera sa, dar și unul dintre cele mai importante repere ale cinemaului bulgar de-a-ntregul. Numele lui Jeliazkova persistă și el, nu numai ca prima regizoare de film a Bulgariei, ci și ca exponenta unor inflexiuni moderniste și libere într-un sistem cinematografic național inflexibil și al unor filme politice care depășesc convenționalitatea didactic-sterilă a filmului tipic cu partizani și ilegaliști.

Ceea ce leagă cele trei filme reunite în această retrospectivă, We Were Young (Iar noi eram tineri; original: A byahme mladi, 1961), The Tied-Up Balloon (1967) și The Last Word (Ultimul cuvânt; original: Poslednata duma, 1973), e un fir roșu al rezistenței, nu doar a personajelor în fața unor regimuri totalitare, ci și a regizoarei, de partea cealaltă a camerei, atât în tinerețea sa politică, cât și în industria naționalizată.

Pe de-o parte, filmele Binkăi Jeliazkova vorbesc despre grupuri și destine colective, despre unitate și solidaritate, despre oamenii puțini care rezistă în fața celor mulți. De cealaltă parte, se află o critică deschisă, o neîncredere profundă în sisteme și regimuri: când nu sunt absurde, sunt atroce. Peste aceste date se plasează un stil incredibil și extrem de proaspăt pentru întreg blocul estic: de la zoomuri lungi, înainte și înapoi, la unghiuri nebănuite, la înaltul cerului și la punctele cele mai de jos, Binka Jeliazkova a dat cinemaului câteva dintre cele mai aparte priviri asupra spațiului conținut de cadru – adesea însoțite de o caracteristică liniște.

Emoții/stări: liniște, anduranță, iubire, exaltare, visare, deziluzie, rebeliune, idealism, haz de necaz, nebunie, solidaritate, singurătate, omenie, așteptare, durere (Dora Leu)