1971, film pentru copii, 81 min., restaurat digital
Regia: PALÁSTHY György
Scenariul: Török Sándor
Imaginea: Forgács Ottó
Montaj: Boronkay Sándor
Muzica: Lovas Ferenc
Distribuția: Kovács Krisztián, Kiss Manyi, Koncz Gábor, Szakács Eszter, Laluja Ferenc, Kassai Tünde, Básti Lajos, Kovács István, Piros Ildikó, Sinkovits Imre, Bárdy György, Garas Dezső
Piciul, cel mai tânăr membru al familiei Balog, este închis în baie pentru micile lui năzbâtii. Aici apar Kököjszi și Bobojsza, doi pitici dintr-un basm, care îi propun Piciului să-l ajute în toate. Acesta decide să-și încerce norocul și pleacă să facă rost de „timp" pentru părinții lui ca să se poată ocupa mai mult de el. În zadar se duce însă la fabrica de ceasuri, nici aici nu l-au putut ajuta. Între timp cei doi pitici arestează familia Balog pentru că au îndrăznit să-l pedepsească pe băiat. Piciul își salvează familia de la pedeapsa capitală, apoi pleacă să învingă balaurul cu șapte capete care stăpânește „timpul". După marea victorie Piciul revine în baie...
Hei, Piciule! a deschis epoca de aur a filmelor pentru copii și tineret în producția cinematografică socialistă. Palásthy a fost un mic maestru marginalizat în domeniul filmelor de gen, în special al comediilor și filmelor pentru copii. Stilul lui a fost influențat de montajul fragmentat caracteristic noului val din cinematografia franceză, prin care reușea să le dea viață și ritm vioi scenelor mai lente. Deși Kököjszi și Bobojsza, cele două personaje transpuse pe film, se mișcă mai anevoios în lumea reală, combinarea celor două tehnici este foarte rară în cinematografia maghiară.